SARACIE POLUANTA

De dimineata cand am facut ochi, am vazut un cer senin si un soare care radea pe cer fara jena.

Am hotarat pe loc sa ies la plimbare. Spre norocul meu, cartierul de case in care locuiesc este asezat langa o padure si o apa curgatoare. Ce poti sa ceri mai mult de la viata???

M-am imbracat, m-am incaltat si cu mainile in buzunar am luat-o la picior.

Bucuria nu a fost de lunga durata, am vazut ca in ciuda temperaturii scazute padurea era intesata de gratarangii, si ori incotro as fi mers vuia muzica din portbagaje asa ca am incercat sa ma izolez pe malul apei.

Privind de-a lungul apei, am vazut branduri si produse zvarlite peste tot.

Am cautat cu privirea, dar nu am reusit sa gasesc nicio sticla de Dom Perignon, Perier sau Evian, nicio geanta Gucci decat un bidon de Aloe vera la 0.5 l,  in rest numai ieftinache. Am vazut un papuc negru si produse de larg consum ce costa mai nimic, bidon Frutti Fresh – 4,81 lei; doza de Coca-Cola – 2 lei, pet 2,5 l Noroc – 5,4 lei, tigari Viceroy – 10,6 lei, doze de Golden Brau – 2,09 lei, si am plecat dezamagita acasa.

De ce?

Cea mai dezamagita am fost cand mi-am dat seama ca  cei care neglijeaza, murdaresc si polueaza cel mai mult natura, sunt oamenii simpli din clasa de mijloc si de jos. Sunt sigura ca bogatia cu bani vechi, daca decide sa ne polueze o face mai aprig decat toata saracia la un loc fara sa ne dam seama chiar, dar nu inteleg de ce noi ceilalti, nu putem sa ne tinem obiectele la noi si asa cum le-am adus cu noi in padure, sa le ducem inapoi, sau macar pana la primul tomberon.

De ce nu avem grija de bucuriile care vin gratuit ca de cele pentru care trebuie sa platim scump?

De ce trebuie sa asteptam pana cand plimbarea prin padure va deveni un lux contra cost?