KARMA KILLER
“We promised ourselves we’d wait until our fifth wedding anniversary to tell our families we met in a porn chat room”.
Cei 17 ani de scoala nerepetati, incoronati la jumatatea fiecarei luni Iunie din an cu binecuvantatele 3 luni de vacantza de vara, azi smulse ca o unghie sanatoasa din carnea degetului mijlociu, ma frustreaza mai mult decat calatoria cu metroul, mai mult decat acordurile nescrise in contractele de munca cu subiantelesuri, mai mult decat opiniile subiective, burtile transpirate sau decat publicitatea proasta.
Duminica dimineata.
Asternutul cald ma imbratiseaza pe toate partile.
Prin vis ma gandesc ca e trecut de 11 si ca am intarziat de la filmare. Cu zambetul de zile mari pe buze, imi incordez muschii trupului de zana in timp ce piticul de pe creier se apuca sa intoarca la manivela; ma gandesc la o scuza creativa, feminina shi in acelashi prea intima ca sa nu fie credibila.
Cu miscari lente ma prabusesc din pat. In drum spre baie controlez alarma de la 8, dar ceasul imi arata ora 7.55. Dezamagita de punctualitatea ceasului bilogic controlat de constiinta iepurelui in stare de veghe, ma supun destinului: ma spal pe ochi, pe dinti shi exasperata de detalii, imi abandonez trupul sub dus in vreme ce, de la o anumita distanta de el, imi adun resemnata visele nocturne. Aliniinu-le fara mila pe langa occipital le rastorn in favoarea datoriilor diurne.
Zgribulita, cu salvarii in vantul taios al diminetii ascutite ma falfai ca o fluturica printre trenurile subterane, iscodesc iesirea si dupa o indelungata ratacire printre blocuri si coieli inutile, ajung pe platou cu 3 ore inainte de inceputul filmarilor amanate intre timp.
Cu buzele crapate de frig, cu nasul rosu infipt in mijlocul fetei si ceaiul negru in palme privesc curioasa spre parcare; un cuplu se cearta, iar cearta punctata de dansul genunchilor infipti in momite, se consuma intre masinile parcate. Innabusind nenumaratele scuipaturi pasionale, un sarut ordinar decide finalul incaierarii.
Filmarile incep si toropeala placuta a participantului pasiv ma cuprinde in bratele sale placut ornamentate de sandwisuri, ceaiuri si gratare. Oamenii alearga in toate directiile, si se consuma; devenind din ce in ce mai mici, dispar.
Sprijinita de prea mult timp in acelasi cot, imi schimb pozitia strambandu-mi fata intr-o grimasa catre durerea instalata prea comod in umarul meu drept. Alung durerea modificand contrapostul si mijind ochii prin padurea acum rarita a privitorilor voluntari, imi incordez voyeurismul pasiv si constat prezenta imblanzita a cuplului din zori.
Cu bratele infasurate in jurul umerilor sfirijiti ai fetei, un el privea indragostit spre eaua care, cu degetelul infipt in nara nasului enorm, scobea- nainte cu sarg shi cu tenacitate.
