CEL MAI TRIST CUVANT
MOTTO: You know, I’m sick of following my dreams, man. I’m just going to ask where they’re going and hook up with ‘em later. – Mitch Hedberg
Era odata o printesa care traia intr-un turn, ce nu era de fildes, de unde printesa nu-si dorea sa fie salvata. Turnul ei a aparut din senin ca o umflatura sub piele, a crescut si a continuat sa-i creasca imprejur. Odata cu trecerea anilor ei, a devenit un zid.
Pentru calatori si trecatori, comis voiajori ori pentru martorii lui Jehova, turnul printesei din turnul care nu era de fildes, arata ca un lacas auster, fara usi sau geamuri. Care insa reusea sa dibuiasca intrarea nu se mai lasa dus pe alte meleaguri si cauta cu orice pret sa mai zaboveasca si sa soarba din cat mai multe cupe de argint, timpul printesei… iar timpul curgea vesel ca vinul la festinurile din alte lumi.
Intr-o zi, printesa din turnul care nu era de fildes s-a trezit si niciodata, apoi, nu a mai reusit sa doarma. Parul ei nepretuit, era acum prea lung pentru ca ea sa mai poata visa, dar nu indeajuns, pentru ca Printul Patat sa ajunga la el, iar timpul ei curgea…curgea de doua ori mai iute ca-n alte turnuri, unele de fildes chiar.
Atunci printesa din turnul care nu era de fildes, a inteles ca soarta ei sau timpul, erau acelasi lucru: erau cel mai trist cuvant.



cititi blog-ul intreg, destul de bine